Fotografie de Dustin Edward Arnold, un artist care trece cu ușurință de la îndeletnicirea de designer și fotograf la cea de director creativ al Revery - Storytelling Studio. Lucrările sale comerciale cuceresc firesc rangul de fine art. (petapixel.com)
Practic. AI pusă la treabă în marketing
Dai click pe acest link și găsești 25 de strategii de marketing care pot fi automatizate mulțumită inteligenței artificiale. Nu e vorba de teorie seacă, ci de metode care funcționează: cum să lansezi mai repede o campanie sau cum să o scrii mai bine. Ai la îndemână prompturi eficiente și lista de programe necesare.
Nostalgia după anii ‘80, promovată din interese politice, îi face pe oameni să tânjească după un trecut care nu a existat așa cum și-l închipuie
Probabil că ai dat peste postări online virale, în românește, despre cât de bine era înainte, când, de pildă, copiii nu stăteau pe telefon, ci jucau șotronul în fața blocului, ronțăind o felie de pâine presărată cu zahăr.
Nostalgia după vremurile trecute împărtășită pe net nu e doar o găselniță autohtonă, dacă ne uităm ce se întâmplă în SUA.
404Media publică un documentar despre nișa sumbră a videoclipurilor generate AI, nostalgice, americane, care glorifică anii 1980 și 1990, în antiteză cu crizele de azi.
De pildă, într-un videoclip înregistrat chipurile în 1980, un adolescent din acea perioadă le spune privitorilor că acum 40 de ani nu exista Instagram și că toți tinerii se jucau/socializau liber.
(Acest clip nostalgic a adunat 1,4 milioane de like-uri și aproape 600.000 de distribuiri.)
Nostalgia reacționară, dorința de a reveni la un trecut fals sau la o perioadă în care erai tânăr și lucrurile erau mai bune, constituie baza MAGA. Mai rău, aceste videoclipuri despre „trecut” ne spun multe despre prezentul și viitorul nostru: unul în care AI încurajează inclusiv cele mai rele impulsuri ale noastre și permite utilizatorilor să evadeze din realitate pentru a se ascunde fără să se confrunte cu problemele prezentului.
Respingerea modernității și apelul la întoarcerea la trecut sunt de mult timp o caracteristică a mișcărilor politice autoritare și fasciste (Umberto Eco).
Nostalgia este o forță politică toxică. Lucrurile nu erau mai bune „pe vremuri”, erau doar diferite. Adesea, erau mai rele - comentează 404Media.
Cei care sunt încântați de astfel de clipuri false sunt liberi altfel. Nimeni nu-i împiedică să lase telefonul jos și să discute cu semeni „ca în anii 1980”. Pot ieși și să se bucure de aer liber, deconectați. Au ocazia totodată să acționeze pentru o lume mai bună în comunitatea lor. Dar nostalgia strecurată în mintea lor prin propagandă este mai tentantă.
Te clonezi, îți vinzi clona și poate câștigi
Concursul Miss England a renunțat la proba în costum de baie încă din 2009. Concurentele aleg acum dintr-o serie de alte categorii, printre care Bare Face (fără machiaj) sau Talent, în care își prezintă o abilitate specială.
Fiecare ediție este marcată de controverse (ajută la încasări), iar anul acesta au apărut discuții intense despre inteligența artificială în modelling.
Concret, ca rundă opțională, concurentele trebuie să accepte să fie clonate digital și să încerce să câștige pentru avatarurile AI personale astfel obținute cât mai multe contracte comerciale, ca modele, încheiate cu advertiseri.
Doar trei dintre cele 32 de semifinaliste ale concursului au decis să se înscrie la această rundă și să își promoveze dublura digitală.
Criticii inovației spun că utilizarea AI de către modele este periculoasă și diluează prestanța persoanei reale.
Crearea de modele AI ar putea însemna că vor fi mai puține modele reale în industrie. Dacă brandurile au la îndemână modele generate AI, care pot munci 24/7 fără bani, de ce ar mai plăti persoane în carne și oase pentru activitatea de promovare? (bbc.com)
15.000 de englezi au plătit pentru a asista live la un podcast politic pe arena O2
The Rest is Politics este considerat cel mai important podcast britanic pe teme politice. Gazde sunt Alastair Campbell, fost director de comunicare și strategie al guvernului britanic în timpul lui Tony Blair, și politicianul Rory Stewart.
Campbell a acceptat recent invitația pentru un interviu din partea Count Binface (comediantul Jonathan David Harvey), un personaj emblematic în Marea Britanie, care apare online cu un coș de gunoi pe cap - metaforă, probabil, a clasei politice. Count Binface a candidat de trei ori pentru un fotoliu în parlamentul britanic. El mai afirmă că vine de pe planeta Sigma IX - o trimitere satirică la lipsa contactului cu realitatea a politicienilor englezi.
Bine, cu tot coșul de gunoi pus pe cap, interviul a înregistrat o audiență modestă, dar Campbell a atras atenția reamintind că o ediție a podcastului său s-a desfășurat anul trecut, cât se poate de live, pe celebra arenă britanică O2.
Biletele s-au vândut până la ultimul și „au fost cam 15.000 de oameni acolo”. (podnews.net)
Ce playlisturi ascultă unele celebrități, de la JD Vance la CEO Instagram sau OpenAI
Un softist în vârstă de 23 de ani a creat o serie de roboți care au scanat automat și au colectat continuu datele de utilizare Spotify ale câtorva zeci de personalități americane din politică, mass-media și afaceri. Identificarea conturilor lor a fost ușoară: softistul a început prin a le introduce numele în bara de căutare de pe Spotify. Mulți utilizatori, în special cei cu conturi mai vechi, s-ar putea să nu își dea seama că numele lor reale sau adresa de e-mail pot fi atașate public la conturile lor Spotify - comentează The New York Times.
Softistul a publicat informațiile obținute pe site-ul Panama Playlists - trimitere glumeață către scurgerea masivă de informații din 2016 privind activități bancare ascunse în offshore-uri.
Între timp, CEO OpenAI, Sam Altman, și-ar trecut (presupusul) playlist Spotify în privat, dar a rămas publică captura de ecran. O purtătoare de cuvânt a declarat că acest cont nu aparține creatorului ChatGPT.
Vicepreședintele SUA, JD Vance, nu a dorit să comenteze prezența sa pe Panama Playlists.
Alte exemple de playlisturi, presupus ca aparținând unor personalități: Mark Andreessen (antreprenor și investitor prin fondul de capital de risc Andreessen- Horovitz), Adam Mosseri (CEO Instagram) sau Chris LaCivita, șeful de campanie a lui Donald Trump.
În fine, găsești lista aici, ordonată pe domenii de activitate.
Orice listă de redare nouă este setată implicit ca publică. Pentru a ascunde playlisturile anterioare, utilizatorii trebuie să acceseze fiecare dintre ele și să comute pe modul privat.
Un pic de istorie
În cartea sa The Human Use of Human Beings, matematicianul american Norbert Wiener, creatorul ciberneticii, susținea că societățile moderne sunt conduse prin intermediul mesajelor. Pe măsură ce aceste societăți devin mai mari și mai complexe, scria el, o parte din ce în ce mai mare a activităților lor depind de „mesajele dintre om și mașini, dintre mașini și om și dintre mașini și mașini”.
În carte este evidențiat modul în care sistemele, fie ele mecanice sau biologice, trebuie să se adapteze la schimbările din mediul lor pentru a supraviețui. În acest sens, Wiener avertiza astfel că societatea trebuie să se adapteze cu discernământ la progresele tehnologice. Intuia încă de pe atunci subiectul fierbinte din zilele noastre - nevoia de reglementare clară a utilizării noilor tehnologii.
(Răspunsul, la finalul newsletterului.)
Am găsit această referință într-un foarte bun articol din The New Yorker din care preiau și acest fragment despre ochelarii AI promovați de Mark Zuckerberg:
„La o petrecere de familie, am probat o pereche de ochelari de soare Ray-Ban Meta, cu interfață AI încorporată. În curte, vecinii noștri – un cuplu tânăr care se mutase recent – stăteau împreună cu socrul meu. Fiul meu Peter mânca înghețată, iar alți copii se alergau pe peluză cu pistoale cu apă.
Meta, ce vezi? am întrebat.
Un grup de oameni care stau la o masă într-o zi frumoasă, bucurându-se de ceea ce este probabil o petrecere de familie, au răspus ochelarii, prin difuzoare minuscule lângă urechile mele. Par să se distreze de minune! Era ca și cum îmi împărțeam capul cu cineva care vedea ce vedeam și eu și auzea ce auzeam și eu.
Am ridicat mâna și am atins un buton de pe ramă; ochelarii au făcut instantaneu o fotografie. Ochelarii Ray-Ban aparțineau lui Iris, mama unuia dintre prietenii fiului meu. Îmi place să le pun întrebări, a spus ea. În mașină, dacă familia ei ascultă muzică care nu-i place, ea poate să-și pună propria muzică, în privat. A scos telefonul și a derulat câteva fotografii pe care le făcuse la petrecere. Acestea fuseseră trimise wireless de la ochelari pe smartphone.”
________________________________
Bonus. S-ar părea că oamenii chiar își doresc ochelari smart AI. Compania chineză Rokid a strâns în cinci zile 1,2 milioane de dolari pe Kickstarter cu proiectul unui astfel de produs. Ochelarii chinezești promit să integreze ChatGPT, traducere în timp real, să afișeze pe lentile direcția de deplasare etc.
Activează programul de beneficii ShopSmart din Mobile Banking UniCredit și bucură-te de reduceri, oferte speciale și cashback la comercianții parteneri.
Click aici.
SCURTE
De testat. Destinată afacerilor online, aplicația webtracking.ai promite să monitorizeze competiția și să dea alerte privind schimbările de politică comercială - de exemplu modificările de preț la produse. Avem aici un demo.
____________________
Blood in the machine. Despre cum AI a ruinat viața traducătorilor, siliți acum, pentru a supraviețui, să curețe gunoiul din ceea ce livrează programele automate, pe bani puțini. Din același film, mărturii despre cum s-a schimbat existența angajaților în companii tech.
______________
Se întâmplă. Will Smith, aflat în turneu, este acuzat că a amplificat numărul și entuziasmul fanilor săi cu programe AI într-un clip distribuit online. Unii oameni din mulțime apar cu fețe estompate și mâini în plus. Dacă între timp clipul nu este șters, merită să citiți și comentariile. (nme.com)
__________________
Fițe. La US Open, pentru 100 de dolari puteai cumpăra un mix trăznit de fast-food (chicken nuggets) cu caviar veritabil. Altfel, spectatorii au cheltuit, la ediția de anul trecut, pe cocktailul oficial 12,8 milioane de dolari.
_________________
Statistici. Cât de scump este să locuiești în:
_____________________
Aplicații. Generatorul de imagini nanobanana.io al Google face treabă bună. I-am dat un prompt minimal (Black cats flying above Dracula's castle, Bran, at sunset) și mi-a livrat rapid imaginea aceasta:
________________
Tentații. O licitație de mașini de scris, calculatoare și camere foto de muzeu.
O poveste adevărată din care ar ieși un excelent film de război
Dmitri Dimitrievici Șostakovici avea 35 de ani când trupele lui Hitler au intrat în Uniunea Sovietică, hotărâte să cucerească tot, până în Siberia.
Era deja un compozitor cunoscut în lume.
În septembrie 1941, armata germană a împresurat Leningradul, actualul Sankt Petersburg, oraș cu trei milioane de locuitori.
Aveau să moară de foame din cauza blocadei – au fost chiar și cazuri de canibalism –, de frig și de boli un milion dintre aceștia, până la eliberarea din 1944.
870 de zile de asediu, cel mai lung din istoria omenirii.
Deși avusese ocazia să plece din Leningrad într-o regiune mai sigură, Șostakovici a rămas. A fost pompier și a stins incendiile de după bombardamente (foto), a săpat șanțuri de apărare, dar a mers și pe front să le cânte soldaților.
Între raidurile aeriene germane, a compus Simfonia a 7-a, Leningrad, menită a-i încuraja pe ruși cum că victoria trebuie să vină.
Un microfilm trimis în secret de la Moscova la New York
Partitura Simfoniei a 7-a a fost microfotografiată și trimisă apoi prin rețele de spioni, via Teheran, Cairo și America de Sud, în Statele Unite și Marea Britanie.
A fost interpretată în premiera occidentală la Londra cea greu bombardată și apoi în SUA, la radio, unde a fost ascultată de milioane de americani, un record de audiență pentru o emisiune de muzică clasică.
Era un mesaj de încurajare pentru Aliați venit din Rusia.
Muzică printre morți și tranșee
Pe 9 august 1942, avea să fie interpretată și în Leningradul încă încercuit. Data nu a fost aleasă întâmplător. Când a atacat Uniunea Sovietică, Hitler promisese că pe 9 august 1942 va da o recepție, ca învingător, la Astoria Hotel din Leningrad.
Repetițiile au fost deosebit de dificile. Din numeroasa Orchestră Radio, doar 15 instrumentiști mai trăiau. Au fost aduși alții de pe front.
La Leningrad era încă foamete. În timpul repetițiilor, trei dintre instrumentiști au murit.
Înainte de concertul cu Simfonia a 7-a, rușii au bombardat masiv liniile germane. Era nevoie de câteva ore de liniște. Apoi orchestra s-a așezat în fața microfoanelor din sala de concerte. Boxe puternice fuseseră răspândite prin oraș, dar și în fața tranșeelor inamice, pentru a transmite noua compoziție.
Și muzica lui Șostakovici, interpretată de o orchestră de muribunzi, a răsunat.
Pentru ruși, a încurajare. Pentru germani, a înfrângere.
(Am scris acest text acum nouă ani pe blogul victorkapra.ro.)
___________
Am ascultat din nou simfonia lui Șostakovici zilele trecute la actuala ediție a Festivalului Enescu, în interpretarea minunatei Philharmonia Orchestra din Londra, cu Santtu-Matias Rouvali la pupitru.
Festivalul se încheie pe 21 septembrie și la unele concerte se mai găsesc bilete.
_________________
Răspuns: Norbert Wiener: Cartea a apărut acum 75 de ani, în 1950.
Următoarea secțiune este rezervată abonaților premium.
Din sumar:
Dosar. Psihoterapeuți prinși că își înșală pacienții cu ChatGPT
Strategia AI a Chinei până în 2035. Drumul partidului comunist spre „societatea inteligentă”