Civilization #24
Mama’s boys. Să nu vă fie rușine. Și cimpanzeii sunt la fel
Cimpanzeii trăiesc în triburi/comunități dominate de masculi, așadar un mediu competitiv. În aceste condiții dure, relația afectivă mamă-fiu rămâne cea mai puternică, mult timp după adolescența cimpanzeilor masculi.
Mamele sunt partenerul-cheie, cel mai apropiat, mai ales în timpul schimbărilor dramatice din adolescența maimuțelor - asemănătoare cu cele prin care trec oamenii, spun primatologii.
Cimpanzeii tineri de sex masculin care sunt sprijiniți de mame au șanse mai mari de supraviețuire și de ascensiune pe scara socială. Altfel, pierderea mamelor după înțărcare, înainte de vârsta de 12 ani, compromite șansa tinerilor cimpanzei orfani de a concura cu alți masculi și a se reproduce – destinul lor e de loseri.
Multe mame rămân „cei mai buni prieteni” și la maturitatea deplină a fiilor lor.
Faptul că suntem foarte apropiați de cimpanzei e dovedit încă o dată de trauma trăită de milioane de tineri care nu au putut să-și viziteze părinții vreme îndelungată, din cauza coronavirus. (sciencemag.org)
HEKTOMERONUL. Decameronul în 100 de zile, 100 de povesti, 100 de țări
E un proiect excepțional al Teatrului Național din Craiova (poate nu știai, dar are o istorie de 170 de ani).
Timp de 100 de zile, începând de azi, vineri, până pe 24 aprilie, în fiecare seară vom putea vedea, live, online, câte o poveste din Decameron, fiecare regizată de către un alt artist, dintr-o altă țară. E un adevărat festival de teatru.
Povestea:
Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova, unul dintre cele mai importante teatre din țară, cu o tradiție de peste 170 de ani și cu o activitate internațională de prestigiu, lansează pe 15 ianuarie 2021 proiectul internațional HEKTOMERONUL, un mesaj universal al speranței.
Pornind de la Decameronul scris de Giovanni Boccaccio acum mai bine de 650 de ani, proiectul Teatrului Național “Marin Sorescu” din Craiova prezintă cele 100 de povești ale autorului într-un moment în care izolarea, teama și moartea sunt prezente în lumea de acum, așa cum au fost prezente și în Florența anilor în care Decameronul a fost conceput de către Boccaccio.
În fiecare zi, începând cu 15 ianuarie 2021, va fi prezentată pe website-ul www.hektomeron.com în regim de live streaming din Sala Mare “Amza Pellea” a teatrului câte o poveste, fiecare fiind regizată de către un alt artist. Proiectul reunește, așadar, 100 de regizori din 100 de țări. Primele zece episoade poartă semnătura unor apreciați regizori din Italia, Ucraina, Botswana, Ungaria, Brazilia, Spania, Albania, Rwanda, Croația și SUA.
Ultima poveste a HEKTOMERONULUI va fi prezentată publicului în 24 aprilie, iar la finalul proiectului toate cele 100 de episoade vor fi prezentate integral pe website-ul www.hektomeron.com , într-un maraton de 25 de ore.
Episoadele vor fi jucate în limba română cu subtitrare în engleză de către actorii Teatrului Național “Marin Sorescu” din Craiova, excepție făcând episodul regizat de către Radu Afrim, care va lucra cu un artist din afara țării.
Fiecare episod va fi prezentat într-o manieră personală și cu o viziune subiectivă, totul conlucrând pentru întregirea unui tablou al epocii obiectiv, coerent. O unică temă umană și culturală care evidențiază însă același spirit rezistent al omului ce trece prin vremuri dure.
HEKTOMERONUL
Programul primelor reprezentații, pe platforma www.hektomeron.com
Vineri, 15 ianuarie 2021, ora 20:00
Regizor: Enrico Bonavera / Italia
Actor: Adrian Andone
Episodul: Ziua 8. Povestea 3
Sâmbătă, 16 ianuarie 2021, ora 18:30
Regizor: Tetiana Shelepko / Ucraina
Actor: Vlad Udrescu
Episodul: Ziua 4. Povestea 3
Duminică, 17 ianuarie 2021, ora 18:30
Regizor: Neo Kebitse / Botswana
Actor: Cătălin Vieru
Episodul: Ziua 6. Povestea 2
Luni, 18 ianuarie 2021, ora 20:00
Regizor: István K. Szabó / Ungaria
Actor: Adrian Andone
Episodul: Ziua 3. Povestea 5
Marți, 19 ianuarie 2021, ora 22:30
Regizor: Manoel Prazeres / Brazilia
Actor: Monica Ardeleanu
Episodul: Ziua 8. Povestea 5
Miercuri, 20 ianuarie 2021, ora 20:00
Regizor: Maria Ache / Spania
Actor: Gabriela Baciu
Episodul: Ziua 2. Povestea 7
Joi, 21 ianuarie 2021 (ora va fi comunicată ulterior)
Regizor: Suela Bako / Albania
Actor: Dragoș Măceșanu
Episodul: Ziua 9. Povestea 6
Vineri, 22 ianuarie 2021 (ora va fi comunicată ulterior)
Regizor: Simon Iyarwema / Rwanda
Actor: Iulia Colan
Un aperitiv?
Autoritatea EU pentru siguranță alimentară a autorizat consumul uman de larve ale viermilor de făină. Larvele au un conținut bogat de proteine.
În Europa sunt investite sute de milioane de euro în ferme de insecte, dar până acum toată producția era destinată hranei animalelor.
Biserica Spațiului Cosmic
După asasinarea Țarului Nicolae al II-lea în 1918, venerat de majoritatea rușilor drept trimisul divin pe Pământ, bolșevicii au făcut eforturi perseverente de a înlocui religia ortodoxă cu diverse năzbâtii propagandistice. De pildă, l-au împăiat pe Lenin și l-au expus în Piața Roșie, în locul moaștelor de sfinți pe care le-au pus pe foc.
După 1950, cucerirea spațiului cosmic a devenit un nou curent religios oficial. Cosmonauții declarau mândri că au zburat în ceruri, dar nu au dat de Dumnezeu, deci evident nu există.
O relicvă a acelor vremuri poate fi vizitată în Ucraina, la 80 de kilometri de Kiev. Exponate din epoca romantică a cuceririi cosmosului – de pildă, parașuta de antrenament a lui Gagarin – sunt adăpostite într-o biserică veche din lemn. (În vremea comunismului, majoritatea bisericilor au primit funcții utilitare, multe devenind depozite.)
Istoricii contemporani nu au căzut de acord dacă acest muzeu al cosmosului a salvat de la distrugere biserica istorică sau a pângărit-o.
Oricum e de vizitat, mai ales în aceste vremuri, în care americanii și chinezii plănuiesc colonii umane pe Lună și pe Marte.
Rușii? Lor le-a rămas nostalgia, au alte chestii de digerat. (The Calvert Journal)
Misterele Bucureștilor
Primăria Berlinului scoate bani frumoși cu tururile turistice în bunkerele antiaeriene rămase din al doilea război. Am vizitat unul, o adevărată capsulă a timpului, pentru că a stat sigilat din 1945 până în 1990, fiind pe granița Berlinul de Vest- Berlinul de Est. Se păstrase perfect totul, de la infirmerie până la dormitoarele comune, cu obiectele de epocă.
Istoricul Mihai Burcea a adunat date despre tunelurile și bunkerele secrete ale Bucureștiului și i-a scris primarului general, sugerându-i că această rețea subterană ar putea fi deschisă publicului ca loc istoric.
M-a fascinat referința la râul subteran de sub Piața Revoluției:
„Domnului Nicușor Dan, primar general al Capitalei
Stimate domnule primar general al Capitalei,
Subsemnatul Mihai Burcea, cetățean al municipiului București și om al muncii în ramura cercetare, vă supun atenției următoarea problemă referitoare la desecretizarea unor bunkere și galerii subterane din centrul Capitalei.
La sfârșitul anilor 1960 s-au încheiat lucrările de sistematizare a zonei din preajma Palatului Regal (vezi Blocul „Turn”, Sala Palatului și blocurile de locuințe de pe strada Ion Câmpineanu).
Cu acest prilej, au fost realizate și o serie de amenajări la adăposturile și tunelurile care brăzdează actuala Piață a Revoluției și care fac legătura între subsolurile blocurilor „Generala”, „Dragomir-Niculescu”, „Palazzo” și cele ale BCU „Carol I” – Palatul Regal – Palatul MAI.
După ocuparea Cehoslovaciei de către trupele țărilor Tratatului de la Varșovia (cu excepția României), produsă în august 1968, secretarul general al PCR a ordonat instituțiilor cu atribuții în zona de siguranță și paza demnitarilor, să elaboreze o strategie privind evacuarea conducerii de partid și de stat în cazul unei agresiuni străine.
În acest sens, în 1971, Consiliul Securității Statului a întocmit un plan de acțiune („Rovine – IS – 70” sau Planul „Z”), care urma a se declanșa în momentul în care „exista pericolul iminent al ocupării vremelnice a Capitalei și a unei părți din teritoriu, fapt ce ar îngreuna sau chiar ar face imposibilă exercitarea conducerii luptei de rezistență a întregului popor din actualele sedii”.
Potrivit documentului, conducerea de partid urma a fi scoasă pe ascuns din Capitală (într-un interval de timp de 2-6 ore de la declanșarea operațiunii), pe unul dintre itinerariile dinainte stabilit, pentru a fi instalată în „zone de dislocare recunoscute și amenajate din timp”, care puteau asigura „securitatea personală”, precum și „exercitarea conducerii luptei de rezistență”.
În concepția organizării și desfășurării Acțiunii „Rovine – IS – 70” existau 4 puncte ascunse de ieșire din CC al PCR și Palatul Consiliului de Stat (azi Palatul Regal), care erau legate de acestea prin canale subterane:
- Academia de Studii Economice din Piața Romană („Luceafărul”);
- Institutul de chimie fizică („Venus”);
- Institutul de proiectări din strada Luterană („Saturn”);
- Institutul de matematică „Simion Stoilow” din Calea Griviței nr. 21 („Soarele”).
De asemenea, în aceeași perioadă de timp, sub Piața Revoluției a fost construită o rețea de canale navigabile betonate prin care curge un râu subteran, aflat la cca. 10-12 metri sub nivelul solului.
În zilele Revoluției, mulți revoluționari au presupus că teroriștii se folosesc de aceste tuneluri acvatice pentru a se adăposti, dar și pentru a se deplasa pe ele cu ajutorul unor bărci pneumatice (canalele aveau guri de evacuare la Magazinul „Muzica”, Biserica „Kretzulescu”, Palatul Regal ș.a.m.d.).
Acțiunea „Rovine – IS – 70” a suferit o serie de modificări/îmbunătățiri de-a lungul timpului (după inaugurarea lucrărilor la Metrou, Casa Republicii, actualul sediu al MApN etc.), însă structura de bază a strategiei s-a păstrat până în decembrie 1989.Pe cale de consecință, vă rog să aveți în vedere inițierea unor demersuri pe lângă MAI (IGSU) și MApN, cu scopul punerii la dispoziție a publicului larg – eventual pentru amenajarea unui muzeu/memorial – a segmentelor subterane din perimetrul delimitat de Piața Revoluției, Calea Victoriei și strada Ion Câmpineanu, care, în opinia mea, nu ar afecta cu nimic capacitatea de apărare a țării.
Menționez că Germania și Albania au deschis o serie de bunkere și catacombe construite în perioada comunistă, care se aflau în custodia polițiilor politice din țările respective, amenajând în ele spații/obiective muzeale (România este una dintre puținele țări din fostul lagăr socialist, care nu are în capitala sa o instituție de anvergură menită să valorizeze și să recupereze trecutul/patrimoniul construit al istoriei noastre recente).
În ceea ce privește interesul cetățenilor față de posibilitatea realizării unui astfel de loc al memoriei, vă reamintesc că anul trecut, Palatul MAI din Piața Revoluției a fost vizitat de mii de persoane într-o singură zi (22 decembrie 1989), cu ocazia deschiderii curții interioare și a subsolului fostei reședințe a MAI al RPR și ulterior a CC al PCR.”
Nu ți-ar plăcea să fii acest japonez?
Shoji Morimoto, 36 de ani, poate fi închiriat pentru 96 de dolari ședința să nu facă nimic.
Din 2018, a primit peste 3000 de cereri de angajare, iar pe Twitter are 270.000 de followers.
Oamenii îl închiriază din diverse motive: ca însoțitor al celor care merg în instanță pentru divorț sau pentru a asculta mărturisirile asistenților medicali epuizați de muncă.
O scriitoare în vârstă de 36 de ani spune că l-a închiriat pe Morimoto de cel puțin zece ori. L-a rugat să stea lângă ea când s-a întâlnit cu un bărbat pentru prima dată sau să-i asculte răbdător opiniile despre dragoste, imposibil de împărtășit cu prietenele.
Morimoto e liber să aleagă între a sta impasibil ca un dulap sau a lega o conversație cu angajatorii săi temporari.
Ce cumplită singurătate printre japonezi. (mainichi.jp)
Și încheiem tot cu cimpanzei
Acum 60 de ani, revista Life publica un cover story despre cimpanzeul-erou lansat în spațiul cosmic pentru a pregăti misiunile umane. John F. Kennedy mai avea de trăit doi ani și câteva luni înainte de a fi asasinat.
Povestea.